Colivii, voliere şi crânguri ale libertăţii

Dacă doriţi să vorbiţi, să bateţi câmpii sau să vă întrebaţi despre LIBERTATE, mai ales în context religios, poftiţi vă rog! Dacă nu, nu-i nici o problemă, am să mă gândesc din când în când singur.

Dacă vi se pare o idee bună să vă legaţi de ceva din articolul şi comentariile de aici şi de aici, sunteţi liberi s-o faceţi. Dacă nu, nu-i nici o problemă.

Poate mă ajutaţi să aflu cine a scris o poezie, pe care nu am găsit-o scrisă niciodată, dar am auzit-o la Nicu Alifantis. O reproduc (precis greşit) din memoria care mă cam lasă. Îmi cer iertare faţă de poezie, dar poate aflu autorul şi o aflu din nou, intactă, liberă de eroare.

Ce mi-a rămas decât să cânt
Să cânt
Cu ochii arşi – privighetoare oarbă
Îndrăgostit de câmpuri şi de iarbă
De cer şi ape, stele şi Pământ?

Cer orbul ochi al lumii
Să mă soarbă
Pe-un ram întins precum un braţ în vânt.
Aripa mea zadarnic fluturând,
Sub cerul întins
Rănit în zboru-mi searbăd.

Patetic peisaj, tulburător
Ce ochilor lăuntric li s-arată…
Dar dincolo de cerul ochilor
Şi mult mai sus decât timpanul lor
În cel’lalt cer, ce nu mai pot să-l vadă
Eu liber, liber cânt şi zbor
Eu cânt

Ce mi-a rămas decât să cânt
Să cânt
Cu ochii arşi – privighetoare oarbă
Îndrăgostit de câmpuri şi de iarbă
De cer şi ape, stele şi Pământ!

Am uitat să spun un lucru esenţial – dacă îl ştiaţi deja nu-i nici o problemă, sunteţi liberi să citiţi peste, în interval. Oamenii scot ochii privighetorilor pentru ca să li se pară că e noapte tot timpul, şi să cânte mereu, mereu, zi şi noapte, zi sau noapte. Ce pedeapsă pentru oameni – să audă cântecul libertăţii, fără cale de scăpare!

Anunțuri

12 răspunsuri to “Colivii, voliere şi crânguri ale libertăţii”

  1. Agnußtick Says:

    Coincidentia obbositorum: acum obb-serv cum se numeste unul din autorii temei WP. Varianta cu parfum de lalele a privi-ghettorii anglicane.

  2. Agnusstick Says:

    Pentru A-dama: angli-cane.

  3. A-gustic Says:

    Un alt sens adamant: triangle-coane! Ma, Oprescu, aici! La picior(ush)! (Credeti-ma ca nu sunt Iliescu crestinizat.)

  4. A.Dama Says:

    brr! prea repede ati ajuns la adamant! cei mai multi il cauta o viata intreaga si apoi se si scufunda raritatea in oceanul uitarii cu titanic cu tot.

    pe bune ca trecem de triunghi, cu colivii, voliere si cranguri cu tot! ca de poezie n-am auzit si nu pot contribui la re-asezarea memoriei in ochiul gaunos.

    poate faceti triumvirat: Agnußtick – Agnusstick – A-gustic!

    eu ma (pe)trec augusta.

    • A-custi-k Says:

      Iertare buna Doamna iti cer cu precedent
      Catch frica imi strapunge rar unchiul pertinent!
      O! Supararea umbreste al tau glas!
      Au nu era mai bine tacut sa fi ramas?

  5. A.Dama Says:

    A cu stick,

    eu nu voi esc la (c)rime să mă-ncalic de şagă
    că n-am nici supă rare, nici alt(ă) caz(nă)-n sac
    îmi apăr calicia şi neamul, şi-n desagă
    my car câte-o sin taxă, să n-am pe scenă trac

    • agnusstick Says:

      But of course, the ducks come from the trucks… Deschideţi poarta raţelor, să poată lumina! Cu-al lor puf peste gânduri, gonesc tristeţea grea!

  6. agnusstick Says:

    You win, my fairest lady, and there is no contention
    But please, for now on, let’s sstick to a Convention:
    When I am sad, be cheerful
    And when I’m glad, be hateful.
    But if I’ll see the sorrow bring menace to your blog,
    I wish you to be Princess – and I shall be the frog.

  7. A.Dama Says:

    Nu e niciun concurs aici, deci câştigători sunt toţi. 😛 Gata, mă lasă inspiraţia de rime, iar de căutat la alţii „vorbe ce din coadă au să sune” nici nu-mi trece prin min(t)e! Când nu e inspiraţie se ia expiraţie. 😀

    Tristeţile vin şi pleacă. Bucuriile stau mai puţin decât tristeţile.

    „Bucuraţi-vă, iarăşi zic, bucuraţi-vă!”

  8. agnusstick Says:

    Am găsit ceva: s-ar putea să fie Vania Gherghinescu, Privighetoarea oarbă, publicată pe la 1940. Dar nu sunt sigur.

  9. A.Dama Says:

    Interesant! Există unii poeţi de care nu se află decât greu… Sau niciodată. Mă rog, zic şi eu aşa, fiindcă au rămas pe dinafara antologiilor de poeţi „importanţi”, de exemplu, chiar dacă unele istorii literare îi mai pomenesc.

    Poemele lui Dumitru Gherghinescu Vania se pare că au apărut într-o antologie personală în 1971, când s-a şi stins omul. Însă… Cine ştie pe unde eram noi pe-atunci? 😀


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: