Psalmul 82
1. (Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeu stă în adunarea lui Dumnezeu; El judecă în mijlocul dumnezeilor.
2. „Pînă cînd veţi judeca strîmb, şi veţi căuta la faţa celor răi? –
3. Faceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului,
4. Scăpaţi pe cel nevoiaş şi lipsit, izbăviţi-i din mîna celor răi.”
5. Dar ei nu vor să ştie de nimic, nu pricep nimic, ci umblă în întunerec; de aceea se clatină toate temeliile pămîntului.
6. Eu am zis: ,,Sînteţi dumnezei, toţi sînteţi fii ai Celui Prea Înalt.
7. Însă veţi muri ca nişte oameni, veţi cădea ca un domnitor oarecare.” –
8. Scoală-Te, Dumnezeule, şi judecă pămîntul! Căci toate neamurile sînt ale Tale.
Stick to the Agnus Dei
Misericordiam volo et non sacrificiumComentarii recente
Dus cu Kon-Tiki-
Dumnezeu ca ultraj
08/06/2010 — Agnusstick29 răspunsuri to “Dumnezeu ca ultraj”
- Imaginaţia e uşoară
- O barzaDe doua zile stau doar intr-un picior. N-am patit nimic, este hotararea mea! Voi sta asa pana cand oamenii politici de pe intreg mapamondul se vor intalni, isi vor da mana si vor dori pacea lumii. Insa, pe de o parte, sper ca ziua aceea sa soseasca foarte curand, iar pe de alta, nu mai cred c-a fost o idee chiar atat de buna. Probabil, cu trecerea anilor, de […]
- Flori de teiPlutesc. Asa mi se intampla mie cand beau un ceai facut din tei. Si imediat ce am sorbit din cana cea de rosu lut, am si-nceput sa ma ridic de la pamant. Si stau asa cam cinci batai de aripa de porumbel apoi revin usor ca sa mai iau din nou o gura. Si iar ma-nalt, mai sus si tot mai sus, si iar revin ca mai apoi sa pot pluti din nou. De fapt, nici nu-i nimic […]
- O fotografieAveam o fotografie in care apaream eu uitandu-ma intr-o fotografie. Iar in fotografia din poza eram tot eu uitandu-ma la o alta fotografie. Si tot asa, pana cand ochiul meu nu mai distingea nimic. Acum stau si ma-ntreb, in momentul asta cand privesc imaginea, mai exista sau nu un eu care se uita la mine? Ciudata intrebare!
- Despre UniversSunt trist. Si stiu c-atunci cand se intampla astfel, Planetele se frang. Iar Sorii cei de aur in noapte neagra se preschimba. Totul apare rece, Pana si praful stelelor de foc devine gheata argintie. Orice miscare incetineste, Apoi se-opreste, fara a mai porni vreodata. Doar o speranta mai pluteste, Pierduta calm in intuneric, Un inceput ce sta sa-nceapa, O […]
- Intr-o lume albastraIntr-o alta lume, toata numai in nuante de albastru, eram un cavaler foarte inalt pe un cal si el foarte inalt si foarte lung. Nu era nevoie sa ne deplasam niciunde caci, fiind impreuna atat de lungi si de inalti, eram deja acolo unde am fi vrut sa ajungem. Si asta nu e tot! Nu exista nici o printesa pe care sa n-o putem scapa din bratele zmeilor si asta pen […]
- O barza
În Chip co-răspunzător 
08/06/2010 la 3:12 pm
Nu exista iad.
08/06/2010 la 3:22 pm
Nici n-aş vrea măcar să te contrazic. Dar nu ştiu decât de Gheenă şi Împăratul Muştelor.
08/06/2010 la 3:24 pm
Gheena era groapa de gunoi de la Jerusalim, unde ardea foc tot timpul. Vezi: http://www.tentmaker.org/articles/jesusteachingonhell.html
Si spune-mi ce crezi!
08/06/2010 la 8:03 pm
Mai dureaza mult sa citesti 1 articol?:)
08/06/2010 la 10:41 pm
Abia acum am avut timp să-mi arunc ochii peste articol – dar n-am reuşit să-l citesc cuvânt cu cuvânt. Subiectul nu este uşor, şi ar fi păcat să arunc vorbe la întâmplare. Despre Gey Hinnom ştiam, de aceea am pomenit de Împăratul Muştelor. Locul era plin de aceste simpatice insecte, iar Baal Zebub (ajuns la noi ca Belzebut) chiar asta înseamnă, Zeul Muscă, patron al întregii mizerii din Gheena, idol de batjocură al canaaniţilor care-şi treceau copiii prin foc, fiind probabil pentru evrei un alt mijloc de desecrare a locului, prin „consacrarea” sa descompunerii, putrefacţiei şi pestilenţei. Referirea la putrefacţie ca stare veşnică mai apare în VT (vezi şi citatele care apar aici pe blog în banda laterală), dar focul de nestins în acest context mi se pare mai degrabă genul de foc mocnit al imenselor gropi de gunoi (care are cauze foarte prozaice, precum generarea de metan din resturile biologice şi autoaprinderea din cauza reacţiilor exoterme puternice de oxidare). Acest gen de foc, deşi are răbufniri, arde permanent şi nu se stinge nici la ploi torenţiale. Mă rog, toate chestiile astea sunt prea puţin spirituale, şi nu aduc lumină ci sugestii. Dar esenţial mi se pare faptul că Isus nu a pomenit doar de Gheena, de putrefacţie sau de foc veşnic, nici de chin veşnic sau temporar. Referirile din pilde nu sunt bune decât pentru a ne face o idee despre mentalul ascultătorilor lui Isus, în nici un caz nu înseamnă că sunt descrise cele ce urmează după moarte. Părerea mea e că trebuie să ne axăm pe ceea ce ştim mai bine, nu să facem speculaţii inutile. Unii spun că morţii nu ştiu nimic până la înviere, dar unde se află până atunci habar n-avem. De speculat putem s-o facem la nesfârşit, dar ce rost are? Multe deducţii se fac din Apocalipsa, un text care poate fi interpretat foarte suculent şi variat, dar din păcate foarte greu de „dovedit”. Iarăşi ştim că Isus a spus foarte clar că pedeapsa este gradată, adaptată vinovăţiei, nu este neapărat o sentinţă binară de tip viaţă-anihilare. De aici se poate merge spre ideea de pedeapsă temporară sau cuantificată – Purgatoriul catolic însă este postulat pe multe alte idei din cele care nu-ţi plac ţie (şi nici mie). Dar cum va fi pedeapsa capitală, a doua moarte, Iazul de foc, morţii ca noroiul pe uliţe, viermii care nu mor şi focul nestins – asta mă depăşeşte complet. Dar nu mă preocupă absolut deloc, mă interesează viaţa.
În altă ordine de idei, ar fi zic eu indicat să te uiţi cu atenţie la ce fel de texte şi de surse foloseşti, mai ales dacă îţi faci o părere pe baza unui singur text sau site. Urăsc etichetele, dar uneori să ştii că te ajută foarte mult să păstrezi şi să alegi ce este bun. Site-ul ăsta este al unor universalişti, şi ideile din text sunt toate în direcţia doctrinei lor. Dacă Isus, căci numai El ne va judeca, va decide să ne ierte pe toţi, nu ştiu, deşi sper din toată inima. Dar dacă aş fi în locul Lui nu aş ierta prea uşor cinismul. Deocamdată, dar s-ar putea să mă schimb…
08/06/2010 la 10:47 pm
Nu sunt deloc de acord cu interpretările din studiu referitoare la Gheena ca pârjolire istorică a Ierusalimului. Argumentele mi se par foarte slabe. Atenţie, cad universalişti!
08/06/2010 la 10:52 pm
Nu stiu…e prea usor „sa ne bazam pe ce stim mai bine” doar daca nu ne intrebam: ce este ce stim mai bine? cum am aflat ce stim mai bine? cat de siguri suntem? exista alternative? am explorat alternativele? a ramas in picioare ceea ce stim?
Desigur, de la Dumnezeu nu minte pana la a crede orbeste invatatura „Sfintilor Parinti”-Arie…
Totusi, sa citesti cu atentie articolul…deoarece eu cred ca mie mi-a lamurit toate dubiile, iar problematica iadului era, cred, cel mai mare!
Recunosc ca nu am investigat sursa informatiei, ci doar am gasit-o in acord cu alte consideratiuni prealabile ale mele, therefore m-am lipit cu ea:)
Cand zici ca nu esti de acord cu ceva… e util sa evidentiezi de ce ti se par argumentele „slabe”!!
Nu zic ca ne va ierta pe toti, nu ne va ierta pe niciunul!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Adica…depinde cum privesti iertarea…aposterioric nu ne va ierta pe niciunul, aprioric doar prin „ocarmuire”… nu ne va ierta in sensul karmatic, ca destinul nostru este decis de ceea ce facem noi.
09/06/2010 la 12:05 am
Primul paragraf al comentariului tău nu mă reprezintă în chestiuni de credinţă, şi nici în general. Explorez alternativele, dar fără metodă, ci intuitiv şi pe pipăite, sperând să dau peste una care să mă înşface şi să mă tragă cu totul dincolo. Pentru ca ştiinţa noastră să stea în picioare ar fi nevoie ca viaţa să stea pe loc, chiar şi în picioare, or ea aleargă şi e bine aşa, vedem mai multe pe drum şi devenim, nu ne oprim prematur.
Sincer nu mă interesează problematica Iadului, şi nici a Raiului – gen idei despre cum va fi pe-acolo, muzica, peisajul, activităţile, anturajul… Nici Iadul nici Raiul nu ar trebui să ne determine viaţa, ci dragostea. Ce este după dragoste? Vom vedea, deocamdată nu avem timp destul, ocupaţi fiind cu trăitul liberi de „do ut des”, robi care aleargă după Stăpân să-i însemne.
E ciudat că problema Iadului era cel mai mare dubiu al tău… Mă temeam şi speram la altele.
Argumentele mi se par slabe tot intuitiv, n-am stat să le iau la bani mărunţi. Când vrei să laşi un mesaj care să fie la fel de viu şi peste 2000 de ani faci profeţii cu bătaie sub 100? Nu prea se leagă, sau mai bine zis se leagă prea puternic şi prea aproape. Orice interpretare foarte localizată şi foarte contextualizată istoric mi se pare un risc pentru Evanghelie. Nu ştiu fraze ale lui Isus care să aibe doar înţeles concret. Până şi când a cerut pâinile şi peştii a vorbit de lucruri spirituale. Puţine, foarte puţine, şi suficiente pentru o mare foame a multora. Aşa cred, aşa spun, chiar dacă e posibil să greşesc, şi nici nu am dovezi studiate.
Ce spui înseamnă că ştii Cine va face Judecata…
Nu degeaba te-am întrebat despre Iov.
09/06/2010 la 7:54 am
Ce m-ai intrebat despre Iov?????
Okay…interesanta perspectiva ta. Este mult mai importanta dragostea decat doctrina si filosofia. Corect!
E un mare GOL in Biblie si in invatatura crestina… acela al actiunii pozitive, „ce sa faci?”
Ca moralitate, crestinismul este cel mai sus. Indiscutabil!
Problema este „ca filosofie”. Adica stii foarte bine ce nu trebuie sa faci, dar ce trebuie sa faci…?!
Desigur, nu se cuvine un raspuns…pur si simplu sa iubesti.
De ce crestinismul nu invata ce trebuie facut cu cei 80-100 de ani de viata?!
09/06/2010 la 12:36 pm
Adişor, puiule, dar tu eşti tare naiv! Când văd că umblă unii să-ţi zdrobească dinţii cu cheia franceză mă-ngrozesc! La copii aşa mici şi nuiaua e prea dură! Tu eşti deja dus cu zăhărelul, dar de către nişte pedofili fără screw-poles. Ar trebui să-ţi upgradeze cineva meniul…
Creştinismul te învaţă ce să faci cu cel puţin 33 de ani de viaţă. Noi nu vedem ce face Tatăl, dar este Cineva care vede, şi face la fel. Uită-te şi tu la El, man!
09/06/2010 la 12:49 pm
Ce zici, ţi se pare că Isus era în Shambala sau în nirvana?
09/06/2010 la 1:03 pm
Vroiam să ştiu ce ai înţeles din Iov, care ţi se pare ideea principală – că sunt atât de multe şi pe atât de multe planuri că te apucă ameţeala!
Să-ţi spun ce cred eu. Este argumentul principal care m-a făcut să înţeleg (cu mintea, incomplet, nu cu inima) de ce Isus este Dumnezeu. Ieri am înţeles şi cu inima, şi asta ţi-o datorez ţie, puişor micuţ şi (multi)culturist. În Iov, dacă citeşti printre rânduri şi despici frazeologia evreiască alambicată, vezi faptul că Dumnezeu e luat la întrebări. Dacă ne-a făcut aşa cum suntem, dacă depindem cu totul de harul Său ca să-I fim pe plac, atunci de ce nu ne dă destul har? Sau de ce nu ne-a făcut altfel, „mai” sfinţi? De ce ne bagă vină, de ce ne face să ne simţim păcătoşi, de ce ne cheamă la pocăinţă dacă suntem răi cu ştirea şi cu Planul Lui? Iov îi cere direct lui Dumnezeu să vină aici, jos, şi să trăiască o viaţă de om, să simtă moartea şi deşertul lipsei de har. Ştiind că nu va primi un răspuns, o motivare a felului în care existăm noi şi lumea, Iov îi cere lui Dumnezeu să-şi înţeleagă măcar creatura şi creaţia. Şi Dumnezeu a venit. Numai Dumnezeul care ştie ce înseamnă să fii om ne va judeca. Nu ne va judeca o entitate filosofică atotputernică, ci Dumnezeul din carne şi sânge şi sudoare, slab, hidos de slab şi de supus unui Plan pe care nu cere să-l înţeleagă, un Dumnezeu care poate iubi orice păcătos.
https://agnusstick.wordpress.com/2010/05/14/nu-mai-are-rost/
09/06/2010 la 1:29 pm
Exemplul la modul teoretic!! In Biblie e prezentat ultrasuccint…probabil au avut grija evreii si „Sfintii Parinti” sa dea delete la „detasarea de lumea materiala”…
In plus, in primii 30 de ani…a fost in India, Tibet…?!:)
09/06/2010 la 2:16 pm
Da, puiule, tonul la cântec… Uneori mi se pare că eşti de-a dreptul idiot, dar tot te iubesc! Care detaşare de lumea materială scumpete? Ăla e alt Dumnezeu, cu creier de Krîshma şi multe mânuţe care nu fac nimic dar dau bine în sufragerie. Detaşarea de lumea materială e prea simplă şi face dragostea stearpă! Dumnezeu vrea să facem sex cu lumea şi să avem cu toţii orgasm!
09/06/2010 la 4:50 pm
Nu e nici o ruşine să fii idiot, sensul original era de „neştiutor”. Ruşine ar fi să rămâi aşa din încăpăţânare sau orgoliu. Eu unul îţi stau la dispoziţie cu ce am înţeles până acum (sper şi eu, ca şi tine, să fie corect!), şi sunt gata să încerc să-ţi explic cât de bine pot ceea ce simt şi gândesc. Restul trebuie să vină de sus în jos. Tot ce pot face e să-ţi dau coate pe orizontală şi să eman căldură, poate-ţi adorm odată raţiunea şi începi să torci. Nu să sforăi!
09/06/2010 la 6:16 pm
Idiot?!??!?!?!
09/06/2010 la 7:44 pm
Da, toată lumea e idioată, chiar în ceea ce i se pare că ştie. Ai citit Nicolaus Cusanus? Scria dialoguri filosofice în care exista totdeauna un personaj numit Ydiota, şi care era cel mai înţelept, pentru că pleca de la premisa că nu ştie, şi le demonstra celor care credeau că ştiu foarte multe că ar trebui să se mai gândească. Şi eu sunt complet idiot, mai idiot decât tine, dacă-mi dai voie, desigur!
09/06/2010 la 6:20 pm
Not by merely abstaining from work can one achieve freedom from reaction, nor by renunciation alone can one attain perfection. Bhagavad-gītā 3.4
The renounced order of life can be accepted when one has been purified by the discharge of the prescribed form of duties which are laid down just to purify the hearts of materialistic men. Without purification, one cannot attain success by abruptly adopting the fourth order of life (sannyāsa). According to the empirical philosophers, simply by adopting sannyāsa, or retiring from fruitive activities, one at once becomes as good as Nārāyaṇa. But Lord Kṛṣṇa does not approve this principle. Without purification of heart, sannyāsa is simply a disturbance to the social order. On the other hand, if someone takes to the transcendental service of the Lord, even without discharging his prescribed duties, whatever he may be able to advance in the cause is accepted by the Lord (buddhi-yoga).
Poftim, daca esti tu atat de destept!!
09/06/2010 la 7:56 pm
Mulţumesc.
Trebuie să alegi, dragă Adi. Am ales odată pentru totdeauna că vreau să rămân profund idiot în Vede şi Upanişade, după ce am citit vreo câţiva ani tomuri din astea şi Yoga lui Eliade. Tu îmi arăţi cât de deşteaptă şi pură este gândirea indiană. Nu-mi trebuie, dragă Adi. Eu aleg o poveste, nu o filosofie. Îl iubesc pe Bătrânul cu barbă albă care spune că poate despica stâncile şi muta munţii din loc, care spune că timpul curge într-o singură direcţie şi la sfârşitul lui îl pot privi în ochi. Nu-mi plac sfinţii care se retrag din lume şi meditează în deplină puritate. Îmi place curăţenia de inimă în mijlocul mizeriei, al ispitelor irezistibile şi al suferinţei, îmi plac sfinţii nebuni nu cei înţelepţi, sfinţi turbaţi şi scârboşi care ling rănile leproşilor sau măcar aleg să trăiască împreună cu ei, sfinţi uituci, sfinţi nervoşi şi colerici, sfinţi care plâng amar şi poftesc după mâncare şi femei, sfinţi care îşi petrec viaţa în pustiul care li se pare că-l au în suflet dacă acolo nu e Isus. Nu vreau karma, tânjesc după Judecată şi mântuire sau pedeapsă, sau pedeapsă şi apoi mântuire, sau iertare şi mântuire, sau mântuire simplă, adică dragostea Lui veşnică.
Crezi că purificarea îi lipseşte lui Isus? Nu, tu îi lipseşti! Dar tu nu ştii asta, esti Ydiot.
09/06/2010 la 7:53 pm
„Iov îi cere direct lui Dumnezeu să vină aici, jos, şi să trăiască o viaţă de om, să simtă moartea şi deşertul lipsei de har.”
aaa….ce concluzie mai e si asta?!
Nu suport cand se scoala marii „teologi” si trag concluzii din care nici macar un cuvant nu se regaseste in Biblie!!!!!!!!!!!!
Este clar dezbatuta problema raului in Iov, nu vad nicio legatura cu misiunea lui Iisus, nu era nevoie de cunoasterea mesajului lui Dumnezeu, deoarece Iov era intelept…
Nu retin daca ai citit articolul meu pe care l-am scris despre Iov…?! http://adrianarvunescu.wordpress.com/2009/11/21/cartea-lui-iov/ Contine niste perspective originale (desigur, nu atat de originale ca ale tale:>)!!
09/06/2010 la 8:06 pm
Sunt cel puţin tot atât de „teolog” ca şi tine… Dacă nu mă suporţi, poţi să pleci. Şi poţi să te întorci oricând, dacă are vreun rost. N-am de gând să-ţi comentez citatul următor, în care Iov cere ceva în ultimul verset.
7 Dar acum, vai! El m’a stors de puteri… Mi-ai pustiit toată casa!
8 M’ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică şi mă învinuie în faţă.
9 Mă sfîşie şi mă urmăreşte în mînia Lui, scrîşneşte din dinţi împotriva mea, mă loveşte şi mă străpunge cu privirea Lui.
10 Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc şi mă bat peste obraji, se învierşunează cu toţii după mine.
11 Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiţi, şi mă aruncă în mînile celor răi.
12 Eram liniştit, şi m’a scuturat, m’a apucat de ceafă şi m’a zdrobit, a tras asupra mea ca într’o ţintă.
13 Săgeţile Lui mă înconjură de toate părţile; îmi străpunge rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pămînt,
14 mă frînge bucăţi, bucăţi, se aruncă asupra mea ca un războinic.
15 Mi-am cusut un sac pe piele, şi mi-am prăvălit capul în ţărînă.
16 Plînsul mi-a înroşit faţa; şi umbra morţii este pe pleoapele mele.
17 Totuş n’am făcut nicio nelegiuire, şi rugăciunea mea totdeauna a fost curată.
18 Pămîntule, nu-mi acoperi sîngele, şi vaietele mele să n’aibă margine!
19 Chiar acum, martorul meu este în cer, apărătorul meu este în locurile înalte.
20 Prietenii mei rîd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu cu lacrămi,
21 să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu, şi fiului omului împotriva prietenilor lui.
22 Căci numărul anilor mei se apropie de sfîrşit, şi mă voi duce pe o cărare de unde nu mă voi mai întoarce.
1 Mi se pierde suflarea, mi se sting zilele, mă aşteaptă mormîntul.
2 Sînt înconjurat de batjocoritori, şi ochiul meu trebuie să privească spre ocările lor.
3 Pune-Te singur zălog pentru mine înaintea Ta; altfel, cine ar putea răspunde pentru mine?
09/06/2010 la 8:10 pm
Chapeau bas 🙂
09/06/2010 la 9:50 pm
Nu. Peuple à genoux.
09/06/2010 la 9:52 pm
Da, mai bine, dar remarca ca ai ramas in urma cu niste raspunsuri:)
09/06/2010 la 8:00 pm
Esti poet:)
09/06/2010 la 8:04 pm
Eu nu aleg. Eu servesc lui Dumnezeu.
Daca exista un popor intr-un colt de lume care a primit Cuvantul lui Dumnezeu, prin orice revelatie ar fi avut loc, eu trebuie sa aflu si sa incorporez in viata mea!
09/06/2010 la 8:08 pm
Eu aleg.
09/06/2010 la 8:21 pm
S-a mers prea departe cu personalizarea lui Dumnezeu… crestinii l-au facut pe Dumnezeu „mai om”, ca sa fie mai aproape de ei, ca sa nu mai trebuiasca ei sa faca efortul sfintenie, ca sa ajunga la Eli!!!!
Este mult mai corect reprezentata „personalitatea” lui Dumnezeu in Islam!!
09/06/2010 la 9:53 pm
Eu am ales personalitatea lui Isus, pentru că El este Dumnezeu, şi pot fi şi eu prin El. Şi am ales să fac legământ cu creierul să-mi lase inima în pacea Lui.