–Cum te cheamă, pinguinule?
–Dick Moby, Doamne.
–Şi de ce te ţii după barca mea? Vrei să-mi ceri ceva? Vrei să te cercetez?
–Stăpâne, aş vrea să capăt nişte aripi mari, mari şi puternice, ca să pot zbura ca lumea, sus, sus de tot. Şi să mă cheme Icar, şi să nu mai fiu caraghios…
–Nu se poate, pinguinule. Du-te înapoi în apa din care te-ai născut din nou, şi întoarce-te pescar, ca să te botez Eu şi să nu mai fii tragic.
Stick to the Agnus Dei
Misericordiam volo et non sacrificiumComentarii recente
Dus cu Kon-Tiki-
Pequod
10/11/2011 — Agnusstick31 răspunsuri to “Pequod”
Lasă un răspuns
- Imaginaţia e uşoară
- O barzaDe doua zile stau doar intr-un picior. N-am patit nimic, este hotararea mea! Voi sta asa pana cand oamenii politici de pe intreg mapamondul se vor intalni, isi vor da mana si vor dori pacea lumii. Insa, pe de o parte, sper ca ziua aceea sa soseasca foarte curand, iar pe de alta, nu mai cred c-a fost o idee chiar atat de buna. Probabil, cu trecerea anilor, de […]
- Flori de teiPlutesc. Asa mi se intampla mie cand beau un ceai facut din tei. Si imediat ce am sorbit din cana cea de rosu lut, am si-nceput sa ma ridic de la pamant. Si stau asa cam cinci batai de aripa de porumbel apoi revin usor ca sa mai iau din nou o gura. Si iar ma-nalt, mai sus si tot mai sus, si iar revin ca mai apoi sa pot pluti din nou. De fapt, nici nu-i nimic […]
- O fotografieAveam o fotografie in care apaream eu uitandu-ma intr-o fotografie. Iar in fotografia din poza eram tot eu uitandu-ma la o alta fotografie. Si tot asa, pana cand ochiul meu nu mai distingea nimic. Acum stau si ma-ntreb, in momentul asta cand privesc imaginea, mai exista sau nu un eu care se uita la mine? Ciudata intrebare!
- Despre UniversSunt trist. Si stiu c-atunci cand se intampla astfel, Planetele se frang. Iar Sorii cei de aur in noapte neagra se preschimba. Totul apare rece, Pana si praful stelelor de foc devine gheata argintie. Orice miscare incetineste, Apoi se-opreste, fara a mai porni vreodata. Doar o speranta mai pluteste, Pierduta calm in intuneric, Un inceput ce sta sa-nceapa, O […]
- Intr-o lume albastraIntr-o alta lume, toata numai in nuante de albastru, eram un cavaler foarte inalt pe un cal si el foarte inalt si foarte lung. Nu era nevoie sa ne deplasam niciunde caci, fiind impreuna atat de lungi si de inalti, eram deja acolo unde am fi vrut sa ajungem. Si asta nu e tot! Nu exista nici o printesa pe care sa n-o putem scapa din bratele zmeilor si asta pen […]
- O barza
În Chip co-răspunzător 
10/11/2011 la 1:29 pm
Claimer: Aceste rânduri sunt autoironice, nu se referă la cei care se consideră născuţi din nou, ci la cei care cred că după ce s-au nascut din nou perfecţiunea se capătă pe uscat şi apoi pot face orice cu ea.
10/11/2011 la 1:32 pm
Şi la cei care cred că botezul poate fi un duş continuu, şi la cei care cred altceva, şi la cei care nu au nicio părere, şi la cei care au o părere dar nu ştiu s-o exprime.
10/11/2011 la 1:33 pm
Sau au o părere şi o exprimă în aşa fel încât n-o mai înţeleg nici măcar ei.
10/11/2011 la 1:40 pm
Şi, în general, se referă la peştii zburători care nu-şi dau seama că sunt de fapt palmipede squamipenate, rude de sânge cu peştii de recif teleosteeni care habar n-au că pot zbura mai sus decât falmingo şi decât lebedele sălbatice, după mediul lor. Pentru detalii, nu ezitaţi să nu apelaţi deloc la mine, ar trebui să vă explic ceva ce nu pricep deloc.
10/11/2011 la 1:47 pm
Adică, pricep că există o tensiune în natură, care s-ar rezolva într-un singur fel: să apară o specie cuantică de animal, ale cărei exemplare să fie formate dintr-o instanţă acvatică şi una zburătoare, unite într-un cuplu armonios şi necontradictoriu, ca o singură fiinţă ce s-ar afla. Asta înseamnă, prin reducere la absurd, că animalul respectiv nu ar trăi vreodată pe uscat, s-ar hrăni din ambele medii, iar când „pasărea” ar obosi, s-ar odihni pe spinarea „peştelui”. Şi invers, în ghearele blânde ale „păsării”, fiecare în mediul său.
10/11/2011 la 1:49 pm
Nimic.
10/11/2011 la 1:50 pm
Nimic!
10/11/2011 la 1:50 pm
Iar nimic.
10/11/2011 la 2:09 pm
Nimic?
10/11/2011 la 2:11 pm
Absolut nimic!
17/11/2011 la 9:51 pm
Acum chiar absolut nimic?
Între timp, ai aflat cam după ce interval temporal nu-ţi mai spune wp că te repeţi dacă pui acelaşi text în comentariu?
17/11/2011 la 10:07 pm
Nimic! nu a mers nici măcar acum, ca răspuns la comentariul tău, după atâta vreme de la ultimul meu nimic…
17/11/2011 la 11:08 pm
Foarte ciudat. Dar totuşi, Marius nu are – în decursul timpului blogăristic – o sumedenie de comentarii simple şi identice de genul: „Mulţumesc.”? Că parcă i-am citit multe asemenea.
12/11/2011 la 8:36 am
Adică peștele, stând cuminte unde l-a lăsat Dumnezeu, lăudându-L că nici rechinii nu-i au treabă: Doamne, i-ai făcut prieteni chiar și pe dușmanii mei!, bucurându-se de lumea subacvatică întocmită cu migală: Doamne, câtă culoare, câtă lumină!, ar simți că zboară.
Și chiar va zbura. Când se vor ridica în văzduh toți sfinții.
10/11/2011 la 1:51 pm
Să încercaţi şi voi, WP nu te lasă să te repeţi – nu am putut spune de două ori „Nimic.”. Asta e frustrant de-a dreptul, să nu poţi spune nimic ori de câte ori vrei!
14/11/2011 la 8:53 am
Nimic.
14/11/2011 la 10:17 am
Bănuiam eu ceva…
20/02/2012 la 2:58 pm
Nimic.
10/11/2011 la 1:56 pm
În altă ordine de idei, cu numai un pic de dezordine just for fun, m-am hotărât să ajung pe primul loc în topul comentatorilor acestui blog. Cum patientia!
10/11/2011 la 1:59 pm
Scuze, dar mai am două comentarii ca să nu mai apar decât eu în lista comentatorilor recenţi.
10/11/2011 la 2:02 pm
Am reuşit!
10/11/2011 la 2:00 pm
Şi decenţi – nu permit decât comentatori decenţi şi comentatoare decente.
10/11/2011 la 4:07 pm
Asta cu decenta nu am inteles-o! Prapadila, sper ca nu te referi la mine. Aflu eu… Pe mine sa ma tii in spam, eventual. Tu stii ce fain e acolo? Totul alb…
10/11/2011 la 4:12 pm
Cu decenta sau cu decenţa, e foarte important (căci dacă există decenta întru Chip, atunci ea este decenţa întruchipată).
10/11/2011 la 4:16 pm
Pfuuu, rasflu usurata pe moment. Daca apar inca 15 comentarii dupa asta…hm…tot bine o sa fie.
11/11/2011 la 12:28 am
Păcat că nu există opțiunea – unlike – și – no comment –
Unlike other posts I have no comments on this one
17/11/2011 la 8:41 pm
Moby Dick întors. Să se întoarcă Moby Dick, balenă fiind, la pescar? sau să se facă pescar? Dar e pinguin sau caşalot (ambii pescuiesc)? Oare născut din nou balenoiul este pinguin şi deci cere aripi de Boeing ca să se ridice cu cele 20 de tone de carne din apă?
Oare e finalul cărţii în care pescarul nu mai vrea să îl vâneze iar caşalotul s-a lovit la cap de elicea bărcii şi se crede pinguin? Atunci în această cheie caşalotul îl roagă pe Ahab sau pe Ishmael?
17/11/2011 la 10:02 pm
Corect! Suspansul e total şi întors spre certitudinea inadecvării! Ce iese din apă are 3 dorinţe, dar nu se îndeplineşte niciuna întocmai. Şi naşterea devine continuă tocmai ca să nu mai fie cu dureri, ci durerea să ducă la naştere. Pescarul nu mai vrea nici să-l vâneze pe palmipedul cu nume de balenoi, nici să-l pescuiască nefiind peşte, ci să-l facă pescar de oameni, ca să aibă ce înmulţi. Despre elice nu prea ştiu, dar mă mai gândesc. S-ar putea să primenească apa botezului, ca la acvarii.
17/11/2011 la 11:02 pm
Dar pinguinul ce-şi spune în gând la final? că nu se mai aude din cauza transmisiei şi eu mă gândisem, printre ahabi, şi la supărarea lui Iona că nu mai are curcubetele, nu ştiu de ce. Nu că e necesară asocierea sau validitatea ei, dar amu, dacă m-am pornit să întreb, întreb până la capăt.
17/11/2011 la 11:26 pm
Nimic…
17/11/2011 la 11:55 pm
atunci e aprobator.
cred că mai poţi încerca şi cu literă mică.