Pequod

–Cum te cheamă, pinguinule?
–Dick Moby, Doamne.
–Şi de ce te ţii după barca mea? Vrei să-mi ceri ceva? Vrei să te cercetez?
–Stăpâne, aş vrea să capăt nişte aripi mari, mari şi puternice, ca să pot zbura ca lumea, sus, sus de tot. Şi să mă cheme Icar, şi să nu mai fiu caraghios…
–Nu se poate, pinguinule. Du-te înapoi în apa din care te-ai născut din nou, şi întoarce-te pescar, ca să te botez Eu şi să nu mai fii tragic.

Anunțuri

De vorbă cu un troll

Într-o discuţie cu Adi (pe care unii îl consideră troll) pe blogul A.Damei, a apărut formula „face sens ceea ce am scris”. Mie îmi face sens formula asta, deşi urechea neantrenată mi-e zgâriată de transpunerea word4word din engleză: ceva face sens dacă pune în mişcare, în direcţia potrivită sau nu, dacă scoate din suprapunere şi deplasează, dacă alunecă şi diferă într-un anume sens, pe o anumită direcţie cu cel puţin două sensuri opuse, în jurul unei axe cu cel puţin două posibilităţi de rotire, spre frigul de la Nord sau cel de la Sud.
Mai demult am mai avut o scurtă discuţie cu un alt troll. Se pare că până şi un troll poate face sens… dacă vrei să-l cauţi. Totul e să nu rămâi perplex prea mult timp.

On 16 ianuarie 2009 at 2:08 am dadatroll Said:
Deci, ca**.
#
On 16 ianuarie 2009 at 2:14 am teleiosepithimia Said:
Da,da! NURSE! There is a troll in my ward!
#
On 16 ianuarie 2009 at 2:38 am teleiosepithimia Said:
Con-trolling one’s anger is easy with adequate pills. Pauvre con! Trolleys are busting my life. However, how? Ever! Everest is ever set. Apart… A party of fools. Full am I. Sulamite, come! OOOOOOMMMMMMMMMMMMMMM… E!
#
On 16 ianuarie 2009 at 6:23 pm dadatroll Said:
Nu mey, si fi atent ca ce spun eu acuma nu e un banc: salam de biscuiti. Nu rade ca nu e banc. Bine, ca nici nu e amuzant, da casa fim siguri iti spun eu ca nu e banc.
#
On 16 ianuarie 2009 at 6:56 pm teleiosepithimia Said:
Every thing makes sense, if it makes shift.
I — mere makeshift… Adrift!
Every thing! Everything stings…
Avery stinks, so every good sting stinks.
Deers and unicorns sting? Thus…
Dear, go for Adidas! A deed for us? It’s Der-Die-Das…
Sturdy dust! Dust, Ding an sich… I can’t be prince charmant!
(pe cant e un şarpant!)
Adieu, fair troll, good bye! Soy bean, so be your Salomé…
Bees, cute in shalom, hey! Biz kit in Salem… Eeeeeee!

(*=cenzurat)

He is sailing!

Prietenul şi colegul meu tocmai a plecat într-o călătorie pe Adriatica, cu un mic vas cu pânze. Nu e el căpitanul, nu are deocamdată licenţă, dar probabil că va trage de parâme, va spăla puntea şi eventual va ţine un pic şi de cârmă. Vremea nu mi se pare prea grozavă pentru o primă ieşire autonomă în larg, mai ales pentru cineva care nu a prins furtună pe mare. Numai când mă gândesc ce frig şi umezeală trebuie să fie pe punte, ce somn legănat poţi avea când nu eşti de cart şi cum trebuie să stai cu ochii pe farfurie şi pahar ca să nu ajungă în dreptul altuia… Bănuiesc că trebuie să dormi îmbrăcat, cu gumarii şi pălăria de pescar la îndemână, ce coşmar!
Brrrr! Mă iau frisoanele când mă gândesc ce echipament şi-a luat pentru ex-mersia asta (că aspersie va fi sigur cât cuprinde, să ne apere Cel de sus şi să ne scape pe toţi de imersie şi submersie la vârste nepotrivite; de depresie nu mă tem, e oricum învinsă de instinctul primar de conservare). Eu am insistat să-şi cumpere măcar un costum de neopren, ceva cu adevărat impermeabil şi călduros, dar el nimic! A ales vreo două canadiene filtrante şi pantaloni de mers pe munte, vai şi-amar! Argumentul că ar fi arătat grotesc (are vreo 0,125 tdw, recte 125 kg lifeweight cu suflet cu tot, catwalk dimensions aprox. 50/150/120, deci ar fi semănat cel mult cu o mină marină fără ţepi, numai bună de pus la apă) mi s-a părut pueril, dar nu l-am putut convinge.
Are prietenul meu o vorbă: „Să mă scuze Dumnezeu, dar…”. Aşa să fie, sper să se întoarcă cu bine!
Tot aştept în zadar să mă sune ca să-i cânt „Sailing” (sperând să nu arunce telefonul în mare de nervi). Nu sună – probabil că n-are câmp – sau timp – de mine, sau mână liberă, sau glas, sau poate că are apă şi-n urechi… Apropo, totdeauna m-a distrat numele vasului militar care plantează mine marine = puitor de mine. Sper ca prietenul meu să nu devină, din leu care rage, cum îl ştiam, piuitor, ci un adevărat leu de mare (prescurtat ROM). (Leu răpciugos de mare se prescurtează RROM? E discutabil, dar de interes pur academic. Poate revin.)
Am studiat mai multe versiuni ale cântecului, şi după ce cu părere de rău am abandonat una portugheză subtitrată, m-am oprit la două. Prima are o atmosferă gospel megachurch (ceea ce este adecvat şi sper effectiv într-un asemenea caz pe muchie de cuţit), a doua este versiunea scoţiană originară la cimpoi. Da, e un cântec popular scoţian! Era şi o teorie cum că numai noi românii şi scoţienii cântăm la cimpoi, de unde rezultă cât am fost de civilizaţi sau cât am putea fi de bravehearts. Buhai şi tulnic mai are cineva? (Mă obsedează expresia total incomprehensibilă „Un virtuoz al buhaiului” – nu ştiu de unde mi-a venit, nu l-am mai văzut de mult pe dl. Blaga la TV.)

E LUNI!!!

Va fi pace sub măslini…

%d blogeri au apreciat asta: