Emmaus

În toate dimineţile
Fiecărei zile
Înainte să răsară ceva
Înainte să înceapă
Plutirea seminţelor
Şi căderile
Mă uit în oglindă
Poate
Sperând să văd
Că Isus mă recunoaşte
De acolo
Dar nu are cum
Sunt mereu acelaşi

Tautologic altfel

M-am hotărât. Brusc. Mi-e dor de unele din paginile şterse. Probabil că am şters totul pentru că nu mai credeam că pot fi cum aş vrea să fiu, că de fapt sunt altul decât cel minim sperat. Dar de fapt aş vrea să fiu altfel de cum aş putea să fiu, pentru că pur şi simplu nu sunt. Şi asta mă face să fiu aşa cum sunt. Ceva mă face altceva, dar tot eu sunt, orice ar şi aş.
Aşa?
Fiu…
Să!