Petale de spumă — poezie pompieristică

TULIP
Total Depravity
Unconditional Election
Limited Atonement
Irresistible Grace
Perseverance of the Saints

BEERS
Broken Eikons
Eternal Purpose
Extravagant Atonement
Response to Grace
Shalom

Am găsit aici un grupaj de articole foarte relaxa(n)te, aproape imposibil de imaginat în aria fatărland-roverului nostru za(l)mo(l)xo-fundamentalo-creştin.  (Apropo, oare există un creştinism specific românesc? Simţesc, aşa… că şi aici suntem originali, dacă nu chiar aproape originari după unele teorii carpato-dunăreano-euxinocentrice.)

(-nimic-)

Mi se pare că autoarea este emergentă !!!!! Uitaţi-vă numai de câte ori apare cuvântul „conversaţie” pe blogul ei…
Şi BEERS – probabil alcoolul este admisibil în viaţă (că doar nu ne-o trimite acest acrostih la inocentul alkoholfrei!).
Nu m-aş fi mirat dacă ar fi inventat ceva cu HARDROCK sau METAL – mai bine, că are tot cinci puncte esenţiale, de ex.

Mediocritatea păcatului de a presupune
Eşecul de a fi aleşi tocmai noi –
Tâlhari muţi până la capăt –,
Aşteptând cu mâinile în sân să coboare harul,
Limitând minunile la ce-au fost odată – ce modern era să râzi alături de Isus!

Nu înţeleg de ce nu a pus în discuţie şi cele cinci puncte arminianiste:

1) voinţa liberă a omului 2) alegerea condiţionată 3) ispăşirea universală 4) harul obstrucţionabil 5) căderea din har, adică

Voinţă să ai, ca să poţi rezista libertăţii –
Rezistă creştine, din har să nu cazi!
E clar că Isus te va ierta de-L primeşti…
Aleşi putem fi cu toţii, să vrem numai
Uita de calea ce cheamă spre iad!

Deci, atenţie mărită, exacerbată chiar, fraţilor! Chiar dacă ni se pare pe alocuri corect ce spune, sunt mari şanse ca autoarea articolelor indicate mai sus (culmea, îşi zice Grace! – probabil se ascunde sub pseudonim) să se fi molipsit de postmodernism (în accepţiunea domnului pastor Paul Negruţ), ca urmare e un pericol pentru credinţă, iar (pentru) adevărata credinţă e aproape (de) un dezastru!(?)

Stau şi mă uit la poezioarele astea, şi mă întreb: oare nu e totul prea simplu aşa, în versuri şi acrostihuri? Pe de altă parte, de ce ar trebui să fie complicat? Dar de ce să ne punem atâtea întrebări, când avem (atât de puţin) de trăit?

Păi trebuie, pentru că altfel riscăm să ne petrecem viaţa la o (aproape trezită) bere, fără să ne punem nici o întrebare măcar. Dar mai sunt şi alte variante din astea de viaţă, în care întrebările sunt foarte puţine şi totdeauna ajutătoare în direcţia cea – deja! – bună. Nu le mai enumăr, că poate dau naştere la afirmaţii…

Anunțuri

Dumnezeu şi râsul — câtă (îm)potrivire?

Este râsul nepotrivit cu credinţa? Ne dă voie Dumnezeu să râdem?
Este ceva rău în a râde? Suntem copii dacă vrem să ne bucurăm şi fără lacrimi?
Oare ne putem bucura deplin şi fără să râdem?
A râs vreodată Isus? Cum, de ce, de cine?

The Circus of Heaven
(YES – Jon Anderson)

The day the Circus of Heaven came to town
Local folks lined the streets in a Midwestern town
Waiting anxiously for the parade to begin all around
On the very last day

A unicorn headed the mystical way
Surrounded by what seemed a thousand golden angels at play
Behind were Centaurs, elves, bright fairies all in colours of jade
On the very final day

For what seemed only just a moment in time
Seven solemn flying silvered regal horses rode by
Seven golden chariots in tow, a wonder to behold
The Seven Lords of the Mountains of Time
There then arose where nothing really stood there before
A giant tent rising one thousand feet high frofrom the floor
Towns people flocked inside with their eyes all amazed
To greet the Seventh Lord of the seventh age

A fanfare rang out in an incredible sound
Bringing out the strangest visions perfect harmony round
Any dreams he asked would they like to have seen
From historical or mythical scenes
Then there above their heads just as vivid as life
Each vision transported multitudes inventing light
Grecian galleons, the sack of Troy, to the Gardens of Babylon
A play of millions roared along
The gigantic dreams of Alexander the Great
Civil wars where fbrothers fought and killed their friendship with hate
All seen by Zeus performing scenes in the magical way
The day the circus came to town

Outside great animals as tame as the trees
Angels high in starlight dancing streets
Turning their colours with indigo and gold
Dropping violet, red and emerald snow
As the circus finally changed its invisible course
A new world to be found

On the dreamy ground we walked upon
I turned to my son and said
Was that something beautiful, amazing, wonderful, extraordinary
beautiful?
Oh! It was OK!! But there were no clowns, no tigers, lions or bears,
candy-floss, toffee apples,
no clowns…

Loc de dat în Teleiosepithimia, Q., Isidor şi Agnusstick

De ce să daţi? Păi uite:

Ironia lui Isus
Cîteva citate despre ironie
Biserica de cartier sau abrogarea Rusaliilor
Dumnezeu e ateu
Şi dacă se rupe… Ce este un fundamentalist?
Emerging Church…
Conversaţie cu creştini – surprinzător de plăcută
Imposibilitatea moralei cu baze religioase
Definiţii ale fundamentalismului
Oare mă cunoaşte Dumnezeu?
Libertate şi adevăr
Cum să nu ne pierdem din cauza mesajelor regăsite
Neoprotestantismul şi semnul crucii
Da, sunt creştin gay!
Creştin sau creştin gay?
Păcate teologice
Melhisedec, preot în veac
Teama de Romani 9

Poate vă feriţi să maculaţi (sau să vă contaminaţi de pe) blogurile respective, deci m-am gândit să ofer o supapă de suprapresiune.
Poftiţi, cine doreşte – rămâne între noi! Nu promit să vă răspund, dar toate comentariile (sper să-mi fac curaj să) le las la vedere. Limbajul necuviincios va fi cenzurat, dar ideile vor rămâne (dacă există), eventual în rezumat.

%d blogeri au apreciat asta: