Procentaje biblice: Totul, 2%, 10%, Nimic

Marcu 12:41

Isus şedea jos în faţa vistieriei Templului, şi Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulţi, cari erau  bogaţi, aruncau mult. A venit şi o văduvă săracă, şi a aruncat doi bănuţi, cari fac un gologan.
Atunci Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le-a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decît toţi cei ce au aruncat în vistierie; căci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască.”

Marcu 12:17

Atunci Isus le-a zis: „Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.” Şi se mirau foarte mult de El.

Luca 23:41

Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre; dar omul acesta n’a făcut nici un rău.”
Şi a zis lui Isus: „Doamne, adu-Ţi aminte de mine, cînd vei veni în Împărăţia Ta!”
Isus a răspuns: „Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai.”

De ce am alăturat aceste extrase? Pentru că, din nou, am impresia că suntem obligaţi să vedem şi partea spirituală în texte cu puternic accent material şi practic. Poate că o astfel de interpretare s-a mai dat, nu ştiu sigur.

Avem de dat lui Dumnezeu ce este al Său.

Unii am putea da foarte mult, alţii foarte puţin. Unii îi pot oferi Domnului ore de asceză, fapte bune, repetate abţineri de la păcat, o viaţă exemplară după Lege, multe gânduri şi atitudini corecte. Poate chiar multă iubire din cea pentru care ni se iartă mult. Şi poate că aceştia s-ar mântui chiar cu o mică parte din ce au de oferit, restul fiind de prisos.

Alţii însă au puţine, prea puţine argumente cu care şi-ar putea scăpa viaţa, asemeni tâlharului de pe Cruce. Poate doar o biată experienţă izolată, pseudospirituală, de doi bani. Măcar dacă ar şti să o ofere lui Dumnezeu, atunci când se vor uita înapoi la viaţa lor… Cred, sper că au o şansă.